Toata copilaria mea am evitat legumele si mult timp am devorat dulciuri in prostie, plus branza, lapte, peste si… cam atat. Ceea ce fac si acum (mai ales related to dulce si branza), doar ca obiceiurile mele alimentare au mai suferit cateva schimbari, ca asta e, asa se intampla cand inaintezi in varsta...
In ultimii ani, poate nu am adaugat prea multe reusite, dar in mod cert am mai adaugat cateva legume la lista de alimente pe care acum le consider nu doar mancabile / digerabile, ci chiar gustoase. Am inceput cu ardeiul (da, chiar nu mancam ardei), am continuat cu broccoli, conopida, mazare si tot felul de alte minunatii de care in trecut nu ma atingeam. Si mi-am dat seama ca e bine.
Ei bine, drumul de aici pana la raw e lung. Asa zic si eu, care nu ma vad avand o alimentatie cel putin 70% sanatoasa, ceea ce cred ca ar fi un procent rezonabil. Insa am ajuns sa cred ca o zi raw pe saptamana nu face rau nimanui, cel putin pentru mine e o varianta buna, pentru ca nu am acces decat la o cantina scumpa si cu mancare proasta. Si asa mai crestem si procentul lui sanatos in lupta cu nesanatos.
Oricum, prima si prima data am incercat raw nu la birou, ci acasa, cand mi-a venit ideea sa gatesc un cheesecake raw. Zis si facut…o saptamana am cautat ingrediente. Mi-am facut aprovizionarea cu caju, migdale, nuca de cocos, portocale, iar in restul timpului am cautat unt de cocos. As fi putut cu usurinta sa il comand de pe net, dar aveam nevoie de el repede, pentru ca pregateam surpriza pentru o ocazie speciala si cu o mare insemnatate simbolica. Toata idea mi-a venit de la doua zile de stat acasa, chiar dupa marea trecere in noul an, pe care le-am umplut cu portii consistente de sucuri de legume si fructe. Pentru ca asa se intampla cand stai prea mult acasa, te apuca nebunia. Si tot documentandu-ma asupra calitatilor lor, pentru a ma convinge ca ma fac instant ingrozitor de sanatoasa, am dat si in nebunia raw.
Cheesecake-ul raw mi-a iesit bine, au mancat cativa oameni din el si inca mai era loc, pentru ca e foarte, foarte consistent. De aceea cred ca untul de cocos ar trebui inlocuit cu gelatina naturala, dupa reteta Oliviei Ster, pentru ca astfel devine un pic mai light, cat de light se poate la asa o cantitate de caju si migdale.
Apoi, am experimentat meniu raw la birou si mi-a placut si, chiar mai mult, mi-a tinut de foame de la pranz pana la sfarsitul zilei si nu am mai rontatit prostii pe la 5 seara, cand nevoia mea de glucide creste fara logica. Prima data am mancat supa de broccoli (cruda) si pizza raw (adica un aluat facut din migdale, sau caju si alte seminte, pictat cu legume si sos). Mi-au placut, in special supa, dar cel mai mult desertul, un tiramisu raw delicios. A doua oara am mancat supa de mazare, tot cruda, cea mai buna supa de mazare de pana acum, o salata si o branzica de caju, pentru care nu am avut destula paine (adica seminte deshidrate). Cel mai bun lucru a fost din nou desertul, un tort de ciocolata cu o crema de menta adevarata, verde de la mama natura. Mai multe detalii pe http://bucuriebunastarehrisca.blogspot.ro/, de unde ne-am comandat noi.
Deci cred ca mai incerc, pentru ca m-am simtit bine, iar putina mancare naturala nu strica nimanui, cel putin pana la vara, cand avem mai multe salate. Pana una alta, cred ca ma apuc de un cheesecake normal si simplu, ca mi s-a facut pofta de la scris, plus ca se face nemaipomenit de simplu, mult mai simplu decat cel raw.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu