Înghiţim fluturi. Îi facem gem pe pâine, salată de crudităţi. Fluturi care să ne umple viaţa. Să ne scape de liniştea angoasantă, de deciziile grele...de noi. Îi facem avioane şi bărci, să ne treacă peste mări şi ţări. De ne-ar putea îndeparta de tot....de noi.
Fluturii ne fac să fugim. Şi fluturii trec.
Fluturii ne fac să fugim. Şi fluturii trec.
Adevarata poezie stă într-un zâmbet cald, o îmbraţişare venită din suflet, care nu cere la schimb decât tot o îmbrăţişare. Echilibrul stă în căldură. Nu în furtună, nu în alertă.
O legătură autentică, nu e un fluture, e o albină. Îţi lasă un gust dulce, nu un gol.
Nu îţi găsi sensul în culori trecătoare.
Nu fi romancier de dragul de a scrie poveştile altora pe inima ta.
Nu fi romancier de dragul de a scrie poveştile altora pe inima ta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu